Muzeul Conacul Bellu

This entry was posted on 22/04/2012 under experiente. Written by:

Nu stiu ce as mai putea scrie in plus fata de completa descriere facuta de Roxana Farca, de la lumeamare.ro. Daca o sa vrei sa ajungi vreodata acolo, e bine sa iti lasi toate gandurile la poarta conacului, vei intra intr-o alta lume chiar daca pare un parc oarecare si niste pietre vechi acolo.

Cele doua cladiri, Foisorul si Casa de Oaspeti sunt foarte bine intretinute, putine sunt urmele vremurilor peste laborioasa activitate de conservare si reabilitare. Destinatia initiala a Foisorului a fost aceea de punct de observare si paza pentru paznicii si servitorii care locuiau in cele doua corpuri de cladiri adiacente lui. In interior este organizata o interesanta expozitie cu trei mini-teme: aparate foto vechi, mobilier de colectie si obiecte de port popular. Toate au apartinut celui mai important membru al familiei Bellu: Alexandru Bellu, iar aparatele foto si portul popular sunt strans legate intre ele, o sa remarcati cu uimire ca exemplarele expuse se regasesc in fotografiile de acum 100 ani. Si dupa spusele doamnei muzeograf, sunt chiar cele originale.

Un drum pietruit serpuieste prin parc pana sus la Conac, de fapt unul din cele doua corpuri de cladire ramase in picioare pana in zilele noastre, pe celalalte o sa le vedeti imortalizate in fotografii artistice ale Casei de Oaspeti. O camera japoneza, o camera turceasca, un dormitor care nu are nevoie vara de aer conditionat si o sufragerie imensa va vor intampina de-a lungul traseului de vizitare, insotiti si aici de un ghid la fel de competent. Palatul original, acea cladire etajata, nu mai exista de mult timp. Au disparut de asemenea si cladirea bucatariei (da, era un corp separat), din ea ramanand doar un ornament din piatra al usii de la intrare, ornament expus intr-una din incaperile pivnitei.

In celalalt corp al pivnitei va veti intalni cu o intreaga colectie de unelte pentru industria vinului, de la un miniatelier de dogarit la teascuri de piatra de acum 2000 ani si butoaiele imense in care intra un vagon de licoare neagra.

Domeniul a fost donat in anii ’50 de catre familia Bellu Academiei Romane, o inteleapta decizie avand in vedere vremurile tulburi de atunci. Acolo unde vedeti sere in poze au existat corpurile de cladiri ale servitorilor si slujbasilor domeniului si aici au fost tolerati pe vremea regimului comunist sa traiasca o parte din ultimii descendenti. Daca e cald si frumos, aveti rabdare si mai dati un tur prin parcul inconjurator.

Meticulozitatea in ingrijire nu a ajuns si pe spatiile verzi, din pacate buna crestere si bunul simt nu a putut impiedica ca diverse resturi din picnic sa fie raspandite pe alocuri. Nu sunt alei, doar poteci batatorite, probabil or fi fost in vechime si pietruite pentru ca ici colo apar trepte din piatra care pleaca de nicaieri si duc niciunde. Probabil la “pestera” din centrul parcului sau altele acoperite de vegetatie, locuri de adapost vremelnic pentru productiile anuale de  vin care asteptau sa ia calea Bucurestilor sau a tarilor din Vest.

Daca te duci cu picii tai, nu-ti face probleme, ai un loc de joaca amenajat imediat in vecinatatea foisorului, proiectele Tarii lui Andrei au trecut si pe la Urlati.

2012 – Muzeul Conacul Bellu, Urlati

… pentru pasionatii de tehnica, in Casa de Oaspeti este expus un telefon de birou Ericsson AC100 Seria “Skeletal”.

Coordonate GPS: N 45.00090 si E 26.23258. Imediat ce treceti de centrul orasului, veti vedea indicatorul mare care va directioneaza la dreapta, urmati-l pe acela, este strada asfaltata. Apoi urmati indicatiile GPS-ului.



19 Comments to “Muzeul Conacul Bellu”

  1. N’am fost acolo 🙁

  2. Urmeaza sa-l vizitez.

  3. inca nu am fost dar pare foarte interesant,frumos si am sa merg pe viitor

  4. Nu am fost insa cred ca o voi face cat de curand:)!

  5. Alexandra says:

    Alexandru Bellu este considerat unul dintre precursorii artei fotografice de la noi, iar fotografiile lui au avut chiar ecouri internaţionale – instantaneele lui cu ţărani români au fost reproduse în albumul „La Roumanie en images”, apărut la Paris, în 1919 şi au făcut mare vâlvă în epocă drept cărţi poştale.
    Familia baronului Bellu este o veche familie de aromâni, originară din localitatea Pella, din Macedonia, care s-a stabilit pe colinele de la Urlaţi în anul 1780. O familie care s-a înrudit cu familia Cantacuzino, familia Văcărescu şi familia Sturza.

    Alexandru Bellu a fost om rafinat, interesat de arte şi implicat în proiecte culturale, care a adunat şi adus la conacul de la Urlaţi porţelanuri, tablouri şi argintărie de cea mai bună calitate. Am fost surprins să găsesc printre exponatele muzeului obiecte din secolele al II-lea şi al III-lea, extrem de valoroase.
    Mobilierul expus a aparţinut familiei Bellu şi am remarcat câteva piese: scaunul cu tapițerie din piele în formă de tron, masa mare din sufragerie şi măsuțele turcești încrustate cu sidef.
    Tablourile expuse fac parte din colecţia muzeului şi printre ele se numără lucrări de Theodor Aman şi Eugen Maximovici. De remarcat şi câteva litografii realizate de Carol Pop de Szatmary.

  6. Cu siguranta voi merge sa vizitez, nu am fost nicioadata acolo din pacate, dar nu este timpul pierdut 😀

  7. Alina says:

    Din descriere pare interesant , o sa incerc sa ajung si eu pe acolo . Multumesc !

  8. Laptop says:

    nu am reusit sa il vizitez dar o voi face curand datorita informatiilor aduse de tine!

  9. O locatie interesanta si plina de cultura

  10. Nici eu nu am fost pana acum 😀

  11. si eu voi face la fel 😀

  12. sunt convinsa ca vizitarea acestui conac este o experienta placuta. pacat ca rar ajung prin zona. un sentiment similar am avut insa, recent, dupa ce am vizitat Castelul Karoly, din Carei, peste care anii au trecut frumos, si care te introduce intr-o alta lume, imediat ce-i pasesti pragul.

  13. Poze nunta says:

    din pacate nu s-a putut sa-l vizitez acum cand am iesit din oras dar sigur urmatorul weekend cand am sa plec am sa merg sa-l vizitez

  14. trecut pe lista obiectivelor de vara:D

  15. Pare foarte frumos:X

  16. Nu am fost nicodata dar voi face si eu o vizita in curand

  17. Laurentiu says:

    Am fost acolo cand eram mai mic…cu scoala din cate-mi amintesc! As vrea totusi sa mai revin..nu mai retin foarte multe din experienta avuta.

  18. Copilul meu a facut parte din acest concurs cu “Tara lui Andrei” si a fost foarte incantat.Mi-as dori sa se mai organizeze si la anul.

  19. Invata gratuit cum sa faci optimizare texte pentru site-ul tau! Am postat un filmuletr in care va explic despre cum ar trebui introduse textele in site ca site-ul dumneavoastra sa ajunga in prima pagina din Google garantat. Detalii pe http://www.creatori.net/optimizare-texte