Monsieur Fourmont şi economia de piaţa

This entry was posted on 15/01/2009 under amestecat. Written by:

Daca nu ati aflat inca, va spun eu: Monsieur Fourmont este Directorul General de la Dacia Pitesti si nu numai. In seara aceasta am avut placuta ocazie de a ma delecta ascultandu-l la Europa FM, ca invitat al saptamanalei emisiuni moderate de Marian Voicu. Am reusit sa trec peste calitatea traducerii, facuta cum s-ar spune din 2 in 3, in ciuda faptului ca translatorul lucra la departamentul PR.

A fost o poveste frumoasa despre scaderea vanzarilor, despre perspectiva sumbra incepand cu luna aprilie pentru 3-4.000 muncitori, despre decizia managementului companiei de a nu reduce pretul actual al produselor. M. Fourmont a adus in sprijinul marcii noastre nationale trei argumente:
1. mentinerea taxei de prima inmatriculare la un nivel care sa avantajeze producatorii si dealerii autohtoni de masini noi. Nu vreau sa comentez. Am citit suficient de multe “controverse” pe subiectul Logan vs. VW/BMW/OPEL 2-nd hand incat una in plus nu si-ar avea rostul.

2. nu a cerut bani de la Guvern. Nu! I-a rugat pe stimabilii nostrii conducatori sa dea drumul la programul Remat 2009. Simplu, nu ? Castiga Remat-urile, castiga mediul inconjurator, castiga siguranta pe sosele si castiga si Dacia. Evident si dupa cum stim, acest program este pentru toti producatorii si importatorii.

3. ultima rugaminte a fost pentru relaxarea creditelor auto. Spunea dansul acolo ca aproape de jumatate din vanzarile la intern se fac prin acest sistem. Cine castiga ? Pai… bancile, Dacia si cei care au luat credite 😀 . Pentru ca marea majoritate dintre cei creditati se vor chinui sa munceasca mai mult si mai bine pentru a avea bani sa isi plateasca luxul pe care si-l permit. Adica un Logan sau un Sandero.

Trecem peste faptul ca Renault il plateste pe M. Fourmont nu ca sa faca acte de binefacere la Mioveni – Arges, ci ca sa aduca un cat mai mare profit grupului – un lucru foarte greu de inteles pentru multi dintre conationalii nostri. Trebuie sa ne gandim insa, cate alte companii sunt legate de Dacia, plecand de la fabricantul de tabla si terminand cu producatorul de faruri. Atunci o sa vedem ca nu mai este o simpla problema de profit sau pierdere pentru Dacia sau nu este o “simpla” problema a celor 3000 posibili disponibilizati. Este o problema multiplicata cu 10, poate.

De fapt, nu noi ar trebui sa ne gandim. Aceia pe care ii platim sa gandesca ar trebui sa o faca: domnii din Piata Victoriei. Care ar trebuii sa stea noaptea si sa mediteze cum sa faca astfel incat tot agrenajul in care suntem toti legati sa fie uns si sa nu se gripeze. Ca daca se gripeaza nu mai sunt nici dari de colectat si robinetul de bani seaca. Dar, dupa cum se vede, gandirea dupa algoritm nu prea s-a inventat.

Si atunci … ?!