Acela mare și alb…

This entry was posted on 09/09/2013 under experiente. Written by:

Mercedes BenzUn titlu ca să nu sune ca reclama aceea foarte cunoscută cu “ăla micu’ și negru“, puteți să îi puneți voi orice în loc de data asta.

Că șoferii români sunt cum sunt, se vede în fiecare zi. Cred că ar trebui să ne analizăm pe noi înșine mai întâi și de abia după aceea să avem cerințe de la partenerii noștri de trafic. Mulți nu fac acest lucru, ori nu știu (sau nu o pot face) ori au mașini suficient de puternice și nu le păsa.

Am avut perioade când conduceam zilnic zeci de kilometri, o parte prin București, dar au fost și perioade când mașina stătea parcată cu zilele, așa că nu sunt cel mai în măsură să dau sfaturi de condus. Mai ales că pot fi băgat lejer în categoria “provincialilor” așa cum au definit-o unii. Nu spun câte flash-uri și claxoane mi-am luat atunci când, pentru aproape un an, am condus o Supernovă cu numere de Maramureș. Era exact perioada șantierului de la pasajul Băneasa, nu știu dacă va mai amintiți (cei care sunteți din capitală) acele luni/ani.

Mai apoi am devenit pasager zilnic într-o namilă de autocar similară cu cea din fotografia alăturată. Șoferii super profesioniști și cu o mulțime de reguli în plus față de cele la care te-ai fi așteptat. Limitele de viteză respectate cu sfințenie, banda 1 e favorită, fără frâne bruște sau alte “sprinteneli“. De sus de acolo totul se vede altfel, mai ales dacă ai ocazia să prinzi loc mai în față. Distanțele și percepția cuvântului viteză este alta, chiar și pentru cineva obișnuit să conducă o mașină de teren, mașină care se știe că îți da o altă perspectivă.

Ai ocazia să vezi tot felul de “curajoși” care taie fața, pietoni care se uită tâmp și se aruncă pe trecere, “melci” pe banda doi, toți sar în ochi imediat. Și te întrebi: “oare ce cred toți aceștia despre măgăoaia căreia tocmai au frânat sau în fața căruia tocmai au pășit?“. Ok, să zicem să ei nu cred nimic, admitem asta.

Întrebarea următoare care se pune este: “au rămas cu toții corigenți la fizica de clasa a VI-a, unde se predă despre forțele de inerție?” Să reamintim atunci: Forța de inerțieMărime fizică vectorială egală cu produsul dintre accelerația unui corp și masa acestuia.

O să îmi replicați că Mercedes este o firmă vestită, proiectanții au gândit sisteme de frânare eficiente și materialele de acolo nu sunt chiar ferodouri bătute în nituri la mecanicul Gigi. Este foarte adevărat, dar hai să mai citim odată definiția și poate înainte de a face un gest sau de a întreprinde o acțiune ne reamintim totuși că “monstrul” are poate o masă de câteva ori mai mare decât mașina noastră sau… corpul nostru. 🙂

Dacă stau bine să mă gândesc, până la urmă totul este o simplă chestiune de prudență… sau chiar așa de mult ne grăbim??

Sursa foto.



,

4 Comments to “Acela mare și alb…”

  1. Bucur says:

    La scoala de soferi ar fi bune cateva ore de fizica in care sa se explice clar in curbe mai ales cu ce viteza se circula cu fiecare masina in parte, fie mica fie mare. Poate asa se mai desfunda creierul la unii…

  2. Andrei says:

    S-ar putea spune mii de cuvinte despre acest subiect. Din pacate sunt foarte putini care-si recunosc capacitatile, iar asta nu face decat sa ne gandim de “n” ori inainte de a face ceva. Eu cred ca indifierent de masina, de brand, de putere, trebuie sa ne gandim ca nu e de glumit atata timp cat viata noastra este la mijloc.
    Nu stiu cata prudenta sau graba, dar sigur este inconstienta! Parerea mea

  3. Ovidiu says:

    Consider ca pentru a fii implementate in salile de curs ar trebuii scoliti profesorii, pentru ca desii ei stiu sa predea si cunosc regulile cap-coada ei nu pot sa eplice DE CE in termeni de fizica. Sa-i spuna elevului ca “Forța de inerție – Mărime fizică vectorială egală cu produsul dintre accelerația unui corp și masa acestuia.”

  4. Marius says:

    @ Bucur: Ore de fizica? La scoala de soferi nici legislatie nu se mai preda 🙂 Vrei sa iei examenul? Inveti acasica, nu iti explica nimeni absolut nimic.