Cuvintele

This entry was posted on 03/01/2009 under experiente. Written by:

“Esti pe o pajiste mare si verde. Un verde crud, frumos. Gazonul e tuns perie, toate firele sunt la aceeasi inaltime, niciunul nu e razvratit.
La marginea pajistii, ziduri. De jur imprejur. Groase, foarte inalte, de piatra cenusie. Ca o cetate veche medievala. Parca ar tasni pur si simplu din verdele acela frumos al pajistii. Nicaieri nici o poarta. Numai ziduri. Sus pe ziduri, oameni. Mai bine zis, siluete de oameni. Multi. Toti cu fata spre tine, dar nu le distingi trasaturile. Sunt linistiti, dar te scruteaza.
Tu esti in centrul pajistii asezat majestuos pe un jilt domnesc, in fata unei mese la fel de domnesti. Si scrii. In continuu. Zi si noapte. Intr-o zi, cuvintele se unesc intr-un suvoi. Se cheama unele pe altele. Se impletesc ca un roi de albine. Le vezi cum pleaca si se aduna toate la marginea zidului. Altele vin in urma lor. Cu toatele se apuca de sapat. Zi si noapte iar. Intr-un final au reusit. Sunt de cealalta parte a zidului. Acum poti iesi.
Esti liber.”